AcasăDiverse NoutatiDosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?

Dosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?

Un fost conducător al agențiilor antidrog și un director de organizație care se ocupă cu persoanele dependente au perspective complet diferite privind dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum personal. Totuși, ambii sunt de acord că statul român nu reușește să prevină consumul și să ofere ajutor celor care au nevoie.

„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au făcut de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește constant solicitări de la familii care nu știu unde să caute ajutor, în timp ce unii consumatori așteaptă tratament.

Ambii au discutat pentru SpotMedia.ro despre proiectul care propune înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru posesia de droguri destinate consumului personal. Ursan sprijină această schimbare, subliniind că un dosar penal poate avea un impact negativ asupra viitorului tinerilor. Pe de altă parte, Țone se opune, considerând că eliminarea sancțiunilor penale ar putea încuraja consumul și complica identificarea traficanților.

Ce ar schimba noua lege

Proiectul legislativ B544/2026, depus la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și de Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial parte a inițiatorilor, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.

Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea de droguri pentru consum personal este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală pentru drogurile de risc, iar pentru cele de mare risc, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Proiectul prevede înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale de 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și 1.500-3.000 de lei pentru cele de mare risc.

Deținerea pentru consum personal rămâne interzisă, iar traficul de droguri continuă să fie considerat infracțiune. Proiectul mai include evaluarea persoanelor prinse cu droguri pentru consum personal, o măsură obligatorie pentru minori, precum și posibilitatea amenajării unor spații de consum sub supraveghere medicală pentru adulții cu dependență diagnosticată.

Fondurile obținute din amenzi ar urma să fie utilizate în scopuri de prevenție și asistență.

Argumentele pro și contra dezincriminării

Susțin proiectul sau principiul dezincriminării

  • Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – consideră că dosarele penale pentru posesia de droguri destinate consumului personal sunt disproporționate, afectând viitorul tinerilor și nefiind soluții pentru problema dependenței. Ei propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și redirecționarea resurselor către combaterea traficului și tratament.
  • Organizații care se ocupă cu persoanele afectate de consumul de droguri – Sprijină reducerea sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea serviciilor de prevenție, tratament și sprijin, promovând o abordare medicală și socială a consumului de droguri.

Se opun sau au rezerve

  • Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna lupta împotriva traficului de droguri. DIICOT subliniază lipsa unor cantități-limită care să distinge consumatorii de traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
  • Federația Națională a Părinților Edupart – cere respingerea proiectului în forma actuală și dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare înainte de modificarea legislației.
  • Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite un mesaj greșit tinerilor, sugerând că drogurile sunt mai puțin periculoase și contribuind la normalizarea consumului.

Dosarul penal: un viitor afectat sau o șansă de intervenție?

Marian Ursan afirmă că dezincriminarea ar schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul și în primul rând, o să-i privim altfel. Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”, spune directorul Carusel.

El discută despre tineri depistați cu droguri la festivaluri, pentru care consecințele pot fi severe. „S-au ales cu dosare penale, n-au făcut pușcărie, dar e suficient să aibă un dosar penal încât viitorul unei persoane tinere să fie pus sub semnul întrebării”, adaugă Ursan.

Cătălin Țone recunoaște că experiența poate fi traumatică. „Un dosar penal nu este un lucru minunat, este o problemă, poate să fie un șoc pentru un tânăr”, afirmă fostul șef antidrog.

Totuși, el susține că, în unele cazuri, intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au descoperit consumul, iar tinerii au ajuns în evaluare și tratament. „Nu zic că este benefic, dar atunci părintele a aflat că adolescentul consuma și a fost salvat. Nu sunt puține cazuri”, explică Țone.

Fostul polițist menționează că, în general, dosarele pentru posesie în vederea consumului personal se finalizează fără condamnări la închisoare, iar în ultimii 15 ani nu au existat condamnări cu executare exclusiv pentru această infracțiune.

În expunerea de motive a proiectului sunt prezentate 520 de condamnări definitive în 2025, față de 78 în 2016. Dintre acestea, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu precizează câte au vizat exclusiv deținerea pentru consum personal și câte au inclus și alte infracțiuni.

Ar îngreuna dezincriminarea prinderea traficanților?

Una dintre principalele obiecții ale lui Cătălin Țone se referă la efectele asupra anchetelor antidrog. El explică faptul că, atunci când o persoană este investigată penal pentru deținerea în vederea consumului personal, procurorul caută informații despre proveniența substanțelor. „În marea majoritate a cazurilor, ei spun de unde au cumpărat și indică dealerul și se poate merge mai departe”, susține Țone.

În opinia sa, transformarea faptei în contravenție ar limita aceste posibilități de investigare. De asemenea, traficanții ar putea profita de modificarea legislativă, afirmând că drogurile găsite asupra lor sunt pentru consum personal.

Proiectul nu stabilește o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat destinată consumului personal. Distincția dintre consum și trafic va continua să depindă de probele administrate.

O obiecție similară a fost formulată și de Parchetul General, care a emis un punct de vedere negativ asupra inițiativei.

Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?

Cătălin Țone crede că eliminarea pedepselor penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și incriminarea contravențională înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de încurajare a consumului”, afirmă el.

Marian Ursan are o altă opinie. El consideră că schimbarea abordării punitive poate ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile în care trăiesc, dar subliniază că modificarea legii trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin. „Nu e de ajuns să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, avertizează directorul Carusel.

Studiile internaționale nu indică o legătură directă între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a arătat că, în majoritatea cazurilor, modificările legislative nu au fost asociate cu schimbări semnificative în consum. Totuși, aceste cercetări s-au concentrat în principal pe canabis, în special în Statele Unite, astfel că rezultatele nu pot anticipa efectele proiectului din România.

Ce arată datele despre consumul de droguri în România

Studiul național privind consumul de droguri în populația generală, realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, arată că 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.

În contrast, procentul celor care au consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. De asemenea, procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioadă.

În cazul canabisului, procentul celor care au consumat cel puțin o dată în viață a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar în ultimele 30 de zile, de la 1,8% la 1,5%.

Referitor la adolescenți, studiul european ESPAD 2024 indică că România se numără printre țările în care mai puțin de 2% dintre elevii de 15-16 ani au raportat consum de canabis în ultimele 30 de zile, comparativ cu o medie de 5% în celelalte țări europene participante.

Aceste date reflectă consumul declarat, fără a lua în considerare numărul persoanelor dependente.

Familii care caută ajutor și oameni care așteaptă

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti

Sursa foto: Liza Summer / Pexels

- Parteneri media -

itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.