Elevii sunt încurajați să se prezinte la școală purtând haine negre, în semn de protest față de propunerea de a introduce uniforma obligatorie în instituțiile de învățământ de stat din România. Acest gest simbolizează dorința lor de a avea libertatea de a alege, fără iminența unor reguli stricte impuse de autorități.
Proiectul legislativ a fost deja adoptat de Senat, iar Camera Deputaților urmează să decidă în acest sens. Cei care susțin această inițiativă consideră că uniformele ar putea diminua discrepanțele dintre elevii care provin din familii cu posibilități financiare diferite. Reprezentanții elevilor contestă însă eficiența acestei măsuri, afirmând că o uniformă comună nu va eradica problemele precum sărăcia sau bullying-ul.
În țările unde uniforma este deja implementată, discuțiile s-au concentrat asupra costurilor și regulilor stricte, precum și asupra nivelului de implicare a elevilor în procesul decizional. Studiile disponibile sugerează că purtarea uniformelor nu garantează îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prezența la școală sau reducerea cazurilor de bullying.
Ce vrea să schimbe proiectul din România
Inițiativa, susținută de parlamentari din cadrul PSD, a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Dacă va fi adoptată, elevii vor fi obligați să poarte uniforme, însă fiecare școală va avea libertatea de a decide aspectul acestora. Proiectul prevede și posibilitatea ca uniforme să fie oferite gratuit sau achiziționate cu subvenții, inclusiv din fonduri locale. Familiile vor avea opțiunea de a cumpăra uniformele de la furnizori diferiți, fără a fi constrânse de o alegere unică.
„Școala trebuie să fie despre capacitățile elevului, nu despre statutul material al părinților”, a argumentat senatorul PSD Daniel Zamfir. El subliniază că purtarea uniformei ar putea reduce riscul de a fi țintiți de batjocură pentru hainele purtate. De asemenea, invocă motive de siguranță, afirmând că personalul școlii ar putea identifica mai ușor elevii de persoanele străine. Zamfir își exprimă speranța ca uniforma să devină „o mândrie, o apartenență și nu o constrângere”.
Obligația de a purta uniformă stârnește nemulțumiri printre elevi. Consiliul Național al Elevilor a declarat că s-a opus acestui proiect încă de la început, dar nu a fost invitat la discuții. „Nu am fost consultați, dar se așteaptă să ne conformăm”, au afirmat reprezentanții lor. Ei contestă și ideea că uniforma ar putea elimina inegalitățile: „Inegalitățile nu dispar sub o uniformă, iar bullying-ul nu se va opri doar pentru că purtăm aceeași cămașă”.
Între argumentele celor două tabere se află și întrebări practice. Câte uniforme vor fi necesare pentru un elev? Ce costuri vor implica acestea? Vor fi suficiente fondurile pentru a susține familiile care au nevoie de ajutor? Aceste aspecte sunt la fel de importante ca și promisiunea că uniformele vor fi subvenționate.
De ce în România uniforma trezește amintiri neplăcute
Uniforma școlară nu a fost introdusă doar în perioada comunistă, ea existând și în perioada interbelică, conform Muzeului Național de Istorie a României. Generațiile care au frecventat școala înainte de 1989 au experimentat-o în cadrul unui sistem în care regulile erau mult mai stricte. Aceasta evocă pentru unii adulți amintiri despre disciplina rigidă de atunci.
Totuși, nu toți cei care se opun proiectului se gândesc la trecutul comunist. Mulți elevi subliniază costurile, libertatea de alegere și lipsa de consultare. Aceștia consideră că termenul „uniformă obligatorie” provoacă o reacție mai puternică decât „ținută aleasă de comunitatea școlii”.
Kelemen Hunor a adus aminte de experiența sa personală, menționând că a purtat uniformă la începutul școlii, dar a renunțat, fiind sancționat pentru aceasta. El susține că elevii, părinții și profesorii ar trebui să aibă libertatea de a alege uniforma, fără constrângeri legale.
În Anglia, întrebarea a devenit: cine își permite uniforma?
Anglia are o tradiție îndelungată a uniformelor, dar nu există o lege care să impună tuturor școlilor să le adopte. Fiecare instituție își stabilește propriile reguli, iar autoritățile locale încearcă să limiteze costurile excesive. O diferență importantă poate fi observată în detalii: un pulover simplu poate fi achiziționat din diverse magazine, în timp ce unul cu sigla școlii trebuie uneori cumpărat de la furnizori specifici.
Datele arată de ce contează. Un sondaj realizat în 2025 de The Children’s Society a arătat că 38% dintre părinți au declarat că le este dificil să acopere costurile uniformei pentru copii. Proporția ajunge la 54% în rândul familiilor cu cele mai mici venituri. Studiul a inclus 3.000 de părinți din Regatul Unit și nu demonstrează că uniforma este o idee proastă, ci ilustrează cum o regulă menită să reducă diferențele poate deveni o povară financiară pentru cei pe care își propune să-i ajute.
Și schimbarea regulilor se resimte în buget. Un sondaj al Ministerului Educației din Marea Britanie a arătat că 53% dintre părinți, ai căror copii aveau nevoie de mai puține uniforme personalizate, au considerat că acestea au devenit mai ieftine. În contrast, 79% dintre părinții care au raportat o creștere a numărului de articole personalizate au spus că acestea au devenit mai scumpe. Din acest motiv, în Anglia au fost stabilite limite pentru numărul de articole speciale pe care școlile le pot solicita.
Copiii au contestat și alte aspecte, nu doar prețul. În Irlanda de Nord, două eleve de 11 ani, Rhea și Astrid, au convins școala să le permită alegerea între fustă și pantaloni, solicitând ca această opțiune să fie extinsă și în alte școli. „Este important să putem alege, pentru confortul nostru”, a explicat Astrid pentru BBC. Exemplul lor demonstrează că discuția nu este întotdeauna despre „uniformă sau fără uniformă”, ci și despre nevoia de a fi ascultați în privința alegerilor vestimentare.
Franța a încercat uniforma. Directorii și elevii nu au văzut-o la fel
Franța a decis să testeze uniforma în aproximativ o sută de școli, în anii 2024 și 2025, pentru a evalua dacă aceasta îmbunătățește sentimentul de apartenență al elevilor. Conform evaluării Ministerului Educației, trei din patru directori de școli primare au observat un sentiment mai puternic de apartenență. Totuși, opinia lor despre rezultatele școlare și alte efecte așteptate a fost mai puțin optimistă.
Cercetătorii care au stat de vorbă cu elevii au constatat că aceștia nu susțin în mod semnificativ ideea uniformei și că nerespectarea acesteia poate crea noi tensiuni. Aceasta nu înseamnă că experimentul a eșuat în toate școlile, ci că o măsură percepută de conducere ca un semn de unitate poate fi percepută diferit de cei care trebuie să o respecte zilnic.
Îmbunătățește uniforma comportamentul? Ce știm din studii
Un studiu realizat în Statele Unite pe un eșantion de 6.320 de elevi din școli primare nu a găsit dovezi că purtarea uniformelor ar îmbunătățească comportamentul social sau prezența la școală. Cercetătorii au observat un posibil avantaj pentru copiii din familii cu venituri mici, dar nu au putut concluziona că uniformele au fost cauza acestor diferențe, deoarece elevii nu au fost repartizați aleatoriu între școlile cu și fără uniformă.
Studiul nu confirmă nici ideea că uniformele generează o legătură mai puternică între elevi și școală. De fapt, elevii din școlile cu uniformă au raportat un sentiment de apartenență mai scăzut. Aceasta sugerează o asociere, dar nu dovedește că uniforma este cauza. Totuși, aceste rezultate oferă motive de precauție în a accepta promisiunea că hainele identice vor crea automat o comunitate unită.
Un alt studiu realizat pe 988 de adolescenți din Chile a comparat uniformele tradiționale cu ținutele sport. Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative în ceea ce privește notele sau testele cognitive. În ceea ce privește discriminarea, statutul social al școlii a fost mai important decât tipul de uniformă. Autorii subliniază și importanța confortului: hainele care îngreunează activitatea fizică pot reprezenta un cost real al regulii. Totuși, studiul compară două tipuri de uniforme, nu școli cu uniformă și școli fără uniformă.
Uniforma poate facilita alegerea hainelor pentru dimineața și poate fi apreciată de elevi și profesori în anumite contexte. Totuși, dovezile nu susțin ideea că ea poate rezolva singură probleme precum bullying-ul, inegalitatea sau disciplina. Experiențele din alte țări îndreaptă discuția către aspecte mai concrete: costurile, confortul, cine stabilește regulile și dacă elevii au fost consultați înainte de
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/elevii-contesta-uniforma-obligatorie-ce-arata-studiile-despre-bullying-si-experienta-altor-tari
Sursa foto: Green odette / Pexels

