Starea actuală a companiilor de stat
În prezent, starea companiilor de stat din România este marcată de o serie de provocări considerabile. Multe dintre aceste entități se confruntă cu dificultăți financiare, ineficiență și management necorespunzător. Conform lui Gheorghiu, aproximativ 185 de companii de stat sunt inactive, ceea ce înseamnă că nu desfășoară activități economice semnificative și nu contribuie la bugetul național. Unele dintre acestea există doar pe hârtie, fiind alcătuite în principal din clădiri și active imobiliare neutilizate în mod productiv.
Companiile inactive constituie o povară financiară pentru guvern, întrucât resursele care ar putea fi utilizate în alte domenii sunt blocate în întreținerea acestor entități. Lipsa activității și a profitabilității îngreunează justificarea existenței lor continue, iar costurile de întreținere a infrastructurii și a personalului contribuie la o utilizare ineficientă a resurselor publice.
De asemenea, companiile de stat active se confruntă cu provocări, inclusiv datorii mari, absența investițiilor și o infrastructură învechită. Aceste dificultăți sunt adesea rezultatul unei combinații de factori, incluzând decizii politice inadecvate, management ineficient și lipsa unui cadru legislativ clar care să reglementeze funcționarea acestor companii.
În acest context dificil, guvernul recunoaște necesitatea unei intervenții imediate pentru a reforma sectorul companiilor de stat și a asigura o gestionare mai eficientă a proprietăților statului. Aceasta este esențială nu doar pentru a reduce pierderile financiare, ci și pentru a stimula creșterea economică și a îmbunătăți serviciile publice pentru cetățeni.
Planurile guvernului pentru revitalizare
Guvernul României a elaborat un set de inițiative strategice menite să revitalizeze companiile de stat și să le transforme în entități viabile și profitabile. Una dintre principalele prioritize este restructurarea companiilor inactive prin evaluarea activelor și identificarea celor ce pot fi repuse în operare. Aceasta ar putea implica parteneriate public-private, vânzarea sau concesionarea unor active neproductive, precum și investiții în modernizarea infrastructurii existente.
Un alt aspect crucial al planului guvernamental este îmbunătățirea guvernanței corporative. Se propune implementarea unor practici de management mai eficiente, inclusiv recrutarea de manageri experimentați din sectorul privat și implementarea unor sisteme de evaluare a performanței care să asigure responsabilitatea și transparența în gestionarea companiilor de stat.
De asemenea, guvernul intenționează să revizuiască cadrul legislativ pentru a facilita procesul de restructurare și a elimina obstacolele birocratice care împiedică dezvoltarea companiilor de stat. Acest lucru ar putea include simplificarea procedurilor de aprobat pentru investiții și crearea unor mecanisme de sprijin financiar pentru companiile cu potențial de creștere.
O atenție deosebită va fi acordată formării profesionale a angajaților din sectorul public, pentru a se asigura că aceștia dispun de competențele necesare într-un mediu economic în continuă schimbare. Programele de instruire și dezvoltare vor fi esențiale pentru a spori productivitatea și a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de companiile de stat.
În cele din urmă, guvernul subliniază importanța colaborării cu parteneri internaționali pentru a atrage investiții și a beneficia de expertiza acestora în procesul de reformă. Aceste parteneriate ar putea oferi acces la resurse financiare și know-how tehnologic, esențiale pentru succesul pe termen lung al companiilor de stat revitalizate.
Impactul economic al companiilor inactive
Companiile de stat inactive au un impact economic considerabil asupra economiei naționale, atât direct, cât și indirect. Direct, aceste entități constituie o pierdere netă pentru bugetul de stat, deoarece nu generează venituri, dar continuă să consume resurse pentru întreținerea infrastructurii și salariile personalului. Inactivitatea lor limitează capacitatea statului de a investi în alte domenii prioritare, precum sănătatea, educația sau infrastructura publică.
Indirect, lipsa de activitate a acestor companii afectează și economia locală. În multe situații, companiile de stat se află în zone unde reprezintă principala sursă de locuri de muncă. Inactivitatea lor duce la creșterea șomajului și, implicit, la scăderea puterii de cumpărare a populației din acele regiuni. Acest lucru generează un efect de domino asupra afacerilor locale, care se confruntă cu o cerere în cădere pentru bunuri și servicii.
Companiile inactive contribuie, de asemenea, la stagnarea dezvoltării economice prin blocarea resurselor valoroase. Clădirile, terenurile și echipamentele neutilizate reprezintă active care ar putea fi valorificate mai eficient, fie prin vânzare, fie prin închiriere către entități private capabile să le utilizeze în mod productiv. Astfel, se pierde oportunitatea de a atrage investiții și de a crea noi locuri de muncă.
Un alt aspect negativ este legat de imaginea generală a sectorului public și de încrederea investitorilor. Prezența unui număr mare de companii de stat inactive poate da impresia unui management ineficient și a unei economii stagnante, descurajând investițiile străine și afectând ratingurile de credit ale țării. Aceasta poate duce la costuri mai mari de împrumut pe piețele internaționale și la o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Măsuri propuse pentru gestionarea proprietăților
Pentru a gestiona mai eficient proprietățile deținute de companiile de stat, guvernul propune o serie de măsuri concrete. În primul rând, se va efectua un inventar detaliat al tuturor activelor, inclusiv clădiri și terenuri, pentru a obține o imagine clară asupra valorii și potențialului acestora. Această evaluare va oferi posibilitatea identificării activelor subutilizate sau nefolosite care ar putea fi valorificate prin vânzare sau concesionare.
Se intenționează, de asemenea, crearea unui cadru instituțional dedicat gestionării proprietăților statului, care să asigure o administrare centralizată și profesionistă. Acest cadru va facilita luarea deciziilor strategice referitoare la utilizarea și dezvoltarea activelor, asigurându-se că acestea sunt aliniate cu obiectivele economice naționale. Prin centralizarea acestei funcții, se va urmări reducerea birocrației și accelerarea procesului decizional.
Un alt aspect important este introducerea unor norme clare și transparente pentru evaluarea și tranzacționarea activelor statului. Aceste norme vor include criterii specifice pentru determinarea valorii de piață a activelor și proceduri competitive pentru vânzarea sau închirierea acestora. Scopul este de a maximiza veniturile obținute din aceste tranzacții și de a preveni corupția și nepotismul în procesele de atribuire.
Guvernul plănuiește, de asemenea, să încurajeze parteneriatele public-private pentru dezvoltarea și utilizarea activelor statului. Prin atragerea investițiilor private, se pot dezvolta proiecte ce generează valoare adăugată și creează locuri de muncă. Aceste parteneriate vor fi atent monitorizate pentru a se asigura că sunt în interesul public și că partenerii privați își respectă obligațiile contractuale.
În plus, se va aloca o atenție specială modernizării infrastructurii existente, prin alocarea de fonduri pentru
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
